S’ agapo giati ise orea

Te iubesc,
Te iubesc pentru cat esti de minunata,
Te iubesc pentru cat esti de minunata,
Te iubesc pentru ca esti tu…

Iubesc de asemenea,
Iubesc intreaga lume,
Iubesc intraga lume,
Pentru ca ii apartii…

Fereastra,
Fereastra este inchisa,
Fereastra este inchisa,
Fereastra inchisa…

Priveste,
Priveste orbul,
Priveste orbul,
Sa vada chipul tau…

***

Sagapo,
sagapo giati eisai oraia,
sagapo giati eisai oraia,
sagapo giati eisai esy…

Ki agapo,
agapo kai olo to kosmo,
agapo kai olo to kosmo,
giati zeis kai esy mazi…

To para,
to parathiro kleismeno,
to parathiro kleismeno,
to parathiro kleisto…

Anoikse,
anoikse to ena filo,
anoikse to ena filo,
tin eikona sou na do…

Sagapo,
sagapo giati eisai oraia,
sagapo giati eisai oraia,
sagapo giati eisai esy…

One Comment to “S’ agapo giati ise orea”

  1. Atasez o frantura din Comunicarea „Dacologia in opera lui Mihai Eminescu” sustinuta la al X-lea Congres International de Dacologie Eminescu 2009. autor Mihai Bocioaca.

    „Călătoriile şi studiile făcute în Ardeal şi Germania, contactul cu oamenii de rând, dar şi cu titani ai istoriei, ca N. Densuşianu, au contribuit în mod indubitabil la cunoaşterea culturii şi civilizaţiei celui mai vechi neam organizat de pe pământ, Dacii.
    Legătura acesteia cu o alta cultură, mai bine propagată în mediile ştiinţifice, cultura vedică-brahmană-budistă, ale carei origini se află tot în bazinul mijlociu şi inferior al Dunări, reiese din întreaga sa operă.
    În privinţa teoriei cosmogonice, proprietăţile şi dimensiunile universului cunoscut, care sunt poate mai mari decât 20 x 109 ani lumină, (după „Journey into the UNIVERSE through time and space”, June 1983, Suplimentul National Geographic Society) relatând depre corpurile cereşti pe care azi le vedem, dar de fapt ele s-au stins demult, cum magistral se exprimă în poeziile “Luceafărul”şi „La steaua”, în care pentru redarea imensităţii spaţiului intergalactic, (nu a sistemului solar, din care face parte Luceafărul) şi a vitezei de deplasare, conform şi teoriei relativităţii, în ce priveşte comprimarea timpului la astfel de viteze, spune la începutul celei de a cincea părţi, [4 p. 135 şi 173]:
    „Porni lucefărul, Creşteau
    În cer a lui aripe,
    Şi căi de mii de ani treceau
    În tot atâtea clipe.

    Un cer de stele dedesupt,
    Deasupra-i cer de stele-
    Părea un fulger nentrerupt
    Rătăcitor prin ele”
    şi în poezia „La steaua”, în care reia în stilul lui artistic inconfundabil şi ştiinţific totodată [4 p. 173], aceeaşi idee în care spune că:
    „La steua care-a răsărit
    E-o cale atât de lungă,
    Că mii de ani i-au trebuit
    Luminii să ne-ajungă.

    Poate demult s-a stins în drum
    În depărtări albastre,
    Iar raza ei abia acum
    Lucii vederii noastre.

    Icoana stelei ce-a murit
    Încet pe cer se suie:
    Era pe când nu s-a zărit,
    Azi o vedem, şi nu e.”
    Aceeaşi legătura între civilizaţia de la Carpaţi cu cea hindusă este argumentată prin aceeaşi persistenţă a miturilor de origine arică, ale poporului nostru, făcând o paralelă între „legenda Corvinilor”, unde corbul este şi emblema Basarabilor de dincoace de Carpaţi şi cea din legenda Sakuntalei, dramatizată în limba sanscrită de Kalidasa, numai că în Sakuntala, corbul e înlocuit printr-un peşte din rîul Gange”, [6 vol. I p. 379].
    Ca recunoaştere internaţională a creaţiilor sale, printre altele, menţionăm că la Paris, pe Rue de l’ecole, în apropiere de Jardin de Luxembourg, este un monument înfăţişând-ul pe Mihai Eminescu, purtând carţi, unele căzându-i din braţe, (în sensul de diseminare a informaţiei culturale) şi pe care este scris „MIHAI EMINESCU – poet şi filosof, geniu al României”, [după o informaţie orală de la colonel doctor în medicină, Jenică Roateş].

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: