Povăţuiri de folos de la Cuviosul Părinte Serghie Şevici

Cuviosul Părinte Serghie

Părintele Serghie

Nu-i om pe lume sa n-aiba nevoie de ajutorul tau. Ia seama mai întâi la suferinta sufletelor. Cum sa-l ajuti, nu-i carte sa te învete. Fa-o cu gingasie. Si cu mare umilinta. Mândria otraveste roadele iubirii. Si uneori e bine iubirea sa lucreze, alteori mai bine e sa astepte pâna ce inima-i vesteste. Ca iubirea pururi cata la celalalt, gata în orice clipa sa-i sara în ajutor. Si rugaciunea o lumineaza cînd si cum sa ajute. Si tot ea ne face în chip minunat vazatori ai tainei celui de lânga noi…Iubirea nu cere mari ispravi si planuri mari; face mult bine doar cu o vorba buna, cu o privire, cu o mica rugaciune…

Nu-i om sa n-aiba nevoie de bunatatea noastra. Pe nimeni sa nu judecam si pentru toti sa ne rugam, ca-s cu totii asa napastuiti. Si toti bolnavi. Nu-i unul teafar cu sufletul. Ca tot pacatul e boala. Si chiar de par voiosi si zdraveni, în fata vesniciei sunt niste betegi, ca nu stiu de Dumnezeu. Si multi din cei ce nu stiu de Dumnezeu par împodobiti cu multe si înalte virtuti, iar crestinii câteodata se vad mai rai ca ei. Numai ca aceia nu-L cunosc pe Dumnezeu, si acest pacat al lor e mai mare si mai rau decât toate.

De stii ca fratele tau are necazuri, roaga-te pentru el, ca-i datorie crestineasca, si-ai sa dai seama de n-o savârsesti.

La inima omului se-ajunge prin rugaciune. Si ce sa-i spunem si cum sa-i vorbim tot rugaciunea ne învata.

Pacatul pentru care-l osândesti pe celalalt se face pacat al tau. Si întotdeauna, osândind si clevetind, pe tine singur ai sa te ranesti. De vezi la ceilalti pacat si suferinta, spune-ti: “Eu sunt vinovat!”. Pururea sa avem cainta tâlharului pe cruce. Ca nu stim lungimea vietii.

Daca esti tulburat în vremea rugaciunii, alunga tulburarea si te caieste de tulburarea ta. De nu-ti e inima zdrobita, iarasi sa te caiesti. De nu te poti cai, caieste-te de neputinta ta. Si asa, pururea staruie în cainta. Sileste-te spre cainta. De n-ai râvna spre cainta, roaga-L pe Dumnezeu sa-ti ierte lipsa de râvna. Când sufletul ti-e tulburat, alearga la cainta; de n-ai cainta, caieste-te de necainta ta. Ca pururea sa biruie cainta.

Pocainta nu-i doar plângere de o clipa a pacatului, ci e necontenita mustrare a inimii.

De esti crestin, fa din cainta firea sufletului tau. Cainta nu doar cere iertarea de pacate, îsi cunoaste înca neputinta si nimicnicia în fata lui Dumnezeu. E însotita de smerenie, de frica de Dumnezeu si aducerea-aminte de moarte. Petrece pururea în ea. Ca s-o afli, cere-o de la Dumnezeu, si ca pururea s-o ai, pururea cere-o.

Începe orice lucru cu cainta. Si rugaciunea tot asa s-o începi. Împaca-te întâi cu Dumnezeu, ca sa nu te rogi cu pacat. Ca rau rugându-se oarecând un hot de cai la Sfântul Nicolae, a fost mustrat de sfânt si aruncat într-o groapa cu hoituri, ca sa-si cunoasca din acea duhoare urâciunea rugaciunii sale.

La rugaciune, uneste-ti mintea cu inima. Si vezi de-i bine rasadita acolo. Iar calea unirii e cainta. Si prin cainta intrând în ascunzisul inimii, aflam acolo ferire de primejdii si adapost.

De moleseala si putinatate de suflet sa te caiesti ca de pacat, silindu-te sa-ti vii în fire.
Pentru raceala sufletului sa te caiesti, ca e pacat.
Caieste-te ca nu-i iubesti de ajuns pe oameni, ca nu te dor necazurile lor.
Caieste-te ca nu esti sfânt, caieste-te de starea ta jalnica.
„Gresiti ai nostri”, pe care îi iertam, ca sa primim iertare, sunt si cei pe care nu-i placem pentru ca sunt altfel decât noi.

(din: Jean-Claude Larchet, Tine candela inimii aprinsa. Învatatura parintelui Serghie, Editura Sophia, Bucuresti, 2007)

selectie preluata de pe http://www.razbointrucuvant.ro

4 comentarii to “Povăţuiri de folos de la Cuviosul Părinte Serghie Şevici”

  1. Da, ma ”bucur” ca o sa avem probabil alt sfant in calendar.. Toata lumea e ”prea cuvioasa”, preasfintita,preafericita.. Am impresia ca pe langa astia, Iisus era cam mic in rang, el saracu nu avea nici un titlu de asta.. ma intreb de ce oare ? ( nasol sa scrii despre religie cand nu ai citit Biblia )

  2. Dragă Florin, nu există virtute şi sfinţenie în afara lui Hristos. Nu poate exista un om sfânt care să fie astfel prin puterile sale, toţi suntem chemaţi spre sfinţenie şi ne facem părtaşi ei în măsura în care vieţuim în harul lui Dumnezeu. Deci nu este vorba de un rating acordat de un juriu eclezial, fie el compus şi din episcopi, ci de o realitate confirmată în Duh în fiecare membru al Bisericii.
    Legat de titulaturi, sunt mai multe titulaturi în Biserică ce pot induce în eroare dacă nu cercetăm tradiţia. Pe scurt de exemplu „preasfinţit” (nu „preasfânt” , doar Fecioara Maria este numită astfel în Biserică) este titulatura acordată episcopului şi este legată mai mult de slujirea sa şi de harul special chemat la numirea sa…
    Sunt mulţi sfinţi în calendare dar sunt şi mai mulţi sfinţi la Domnul, neştiuţi. Şi sunt multe locaşuri acolo, să ne pregătim pentru ele…Da, imposibil să îi dăm un rang lui Hristos, El este pur şi simplu Cel ce este, Fiul lui Dumnezeu.

  3. Pai daca imi lasai tot coment-ul, poate se intelegea ceva din ele, asa nu are sens, mai bine nu-l mai lasai 🙂

  4. Florin, nu ştiu cum a fost mesajul iniţial, eu pe acesta l-am găsit şi aprobat. Dacă vrei îl poţi rescrie şi îl postez sus.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: