Să ne jucăm – pentru o dimineaţă de luni mai senină…

Mă gândeam uneori ce rol ar trebui să joace în viaţa noastră, a adulţilor cu rate, bugete de cheltuieli, sarcini de serviciu, etc, etc – jocul. Jocul cu aproapele, cu soţia, cu copilul…

Cu copilul nu este greu de recuperat dimensiunea jocului pentru că te învaţă el regulile, te decongestionează, te ia de mână şi te duce în lumea inocenţei, nu mă mir ce bine rezonează părintele meu duhovnic (care este monah) la jocurile copiilor. El spunea la un moment dat că fără joacă mulţi dintre tinerii din comunitate nu ar fi primit cuvântul… Mi-a plăcut de asemenea reacţia unei mămici prietene care după ce ţâncul i-a pictat un perete proaspăt zugrăvit, s-a pus cot la cot cu el şi au măzgălit împreună toată camera…

Cu aproapele poate fi greu uneori dar putem învăţa să surprindem, să cunoaştem, să improvizăm, aveam un coleg care întotdeauna ştia să spună un cuvânt năstruşnic şi nevinovat casieriţei de la bufet şi îi lumina faţa crispată de rutină.

Cu soţia mă gândesc la Cântarea cântării şi la jocul lui Avraam cu Sara, la voioşia din preajma unei ceşti de ceai împreună dimineaţa. Poate este uşor în primii ani de căsătorie dar în timp am observat că monotonia poate pătrunde pe nesimţite. Admir bunicii din parc care ştiu încă să îşi zâmbească, soţii care ştiu să facă surprize, soţiile care găsesc puterea să reînnoiască zâmbetul …

Mi s-a întâmplat ca de la joc până la poezia zilei şi de aici la un mulţumesc Doamne! din inimă să dureze câteva momente. Poate că sunt multe griji şi greutăţi care epuizează o zi… Dar dacă totuşi păsărelele găsesc energia să facă larma entuziastă în fiecare dimineaţă, sper să găsesc şi eu zâmbetul potrivit  mâine dimineaţă, puterea să îl trăiesc pe aproape …

M-au surprins plăcut clipul, melodia, textul, precum un ceai rece de busuioc dimineaţa. O zi senină de luni tuturor! Un gând mai special, duios, mămicilor nevoite să se rupă de cămin, să părăsească bebeul la trei-patru luni pentru a-şi păstra postul, femeilor pe care politica de firmă încearcă să le masculinizeze. Milă celor ce cred în bullshitul ideologic „cosmopolitan” women.

Sun been down for days
A pretty flower in a vase
A slipper by the fireplace
A cello lying in it’s case

Soon she’s down the stairs
Her morning elegance she wears
The sound of water makes her dream
Awoken by a cloud of steam
She pours a daydream in a cup
A spoon of sugar sweetens up

And She fights for her life
As she puts on her coat
And she fights for her life on the train
She looks at the rain
As it pours
And she fights for her life
As she goes in a store
With a thought she has caught
By a thread
She pays for the bread
And She goes…
Nobody knows

Sun been down for days
A winter melody she plays
The thunder makes her contemplate
She hears a noise behind the gate
Perhaps a letter with a dove
Perhaps a stranger she could love

And She fights for her life
As she puts on her coat
And she fights for her life on the train
She looks at the rain
As it pours
And she fights for her life
As she goes in a store
With a thought she has caught
By a thread
She pays for the bread
And She goes…
Nobody knows

And She fights for her life
As she puts on her coat
And she fights for her life on the train
She looks at the rain
As it pours
And she fights for her life
Where people are pleasently strange
And counting the change
And She goes…
Nobody knows

(Oren Lavie – Her Morning Elegance)


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: