Archive for Decembrie, 2009

19/12/2009

Noapte bună!…

Este piesa pe care o iubesc cel mai mult din repertoriul Cleopatrei…  Altfel unele piese sunt mult prea sofisticate pentru lumea copiilor (şi nu agreez ideea de a pune copiii să cânte adulţilor), altele sunt prea virate în comercial. Dar marea majoritate sunt jocuri frumoase între tatăl-compozitor şi fetiţa Cleopatra care mie personal îmi transmit bucurie şi inocenţă… Videoclipul putea să spună mai mult…

12/12/2009

100 de ani de la sfinţirea Bisericii Ruse din Bucureşti

Biserica Sfântul Nicolae - Paraclis Universitar

Biserica Sfântul Nicolae, ctitorie a ultimului ţar al Rusiei, Sfântul Niolae Romanov, devenită după 1989 paraclis universitar pentru studenţii Capitalei, împlineşte anul acesta 100 de ani de la sfinţire.
Cunoscută de bucureşteni ca Biserica Rusă, acest lăcaş de cult a fost construit între anii 1905 -1909 şi a fost târnosit la 26 noiembrie 1909. Pentru a marca acest moment,duminică, 13 decembrie, vor avea loc mai multe manifestări aniversare care vor culmina seara cu tradiţionalul marş al colindătorilor.
Aflată chiar în centrul Capitalei, în vecinătatea Universităţii Bucureşti, Biserica Rusă reprezintă un frumos monument de arhitectură şi artă ortodoxă, printre ultimele creaţii autentice ale arhitecturii religioase slave din veacul al XX-lea.

11/12/2009

Un englez despre viaţa pe Iza…

Maramureş

Maramureş

Excentrica aventura a lui William Blacker in Romania a fost relatata in cartea: “Along the Enchanted Way”. Am preluat fragmentul deoarece conţine mult, mult adevăr, dar de foarte puţini români (re)cunoscut. Bani mai mulţi poate că românii au găsit în occident după 89 dar mă îndoiesc că şi mai mult sens şi identitate. Da, după revoluţie ce nu a stricat comunismul, s-a năruit sub proasta conducere politică dar şi cu fiecare în parte dintre noi, urmând  „visul american” de inserţie est-europeană al îmbogăţirii rapide. Satul românesc, obligat la „tovărăşii” sociale nefireşti în vremea comunismului, a făcut implozie şi a trimis în bejenie neamuri întregi, depopulat satul a peirit prin fiecare bătrân care nu a mai avut cui să îşi spună poveştile. M-am născut într-un asemenea sat şi am prins ultimele sale zbateri… Ne-am trezit săraci peste noapte deşi puteam fi bogaţi, nu ştiu cu ce am mai putea umple acum acest gol al dezmembrării unei familii…

In prima saptamina a lunii ianuarie 1990, cand am ajuns la granita de vest a Romaniei, era foarte multa zapada. Nu mai fusesem pana atunci pe acolo, dar imediat ce am trecut frontiera am vazut ce tara frumoasa e Romania si am descoperit, totodata, ca oamenii inca traiesc o viata traditionala, armonioasa.

read more »

%d blogeri au apreciat asta: