Catedrala Mântuirii Neamului şi problema creditului bancar

Banca ?

Banca ?

Gândurile de mai jos sunt însăilate pe marginea articolului „Catedrala Mântuirii Neamului între împlinire, dileme morale şi deziluzie” publicat de părintele Mihai Valică în cotidianul „Crai Nou” ce apare la Suceava (am postat articolul mai jos, inclusiv comunicatul ulterior dat de Biroul de Presa al Patriarhiei şi răspunsul la acesta dat de părinte).  Articolul părintelui este salutar din punct de vedere al polemicii fructuoase pe care are potential să o declanşeze dar este departe de a fi „fără cusur”, cum sugera domnul Capsali într-un comentariu aici. Uşor criticist şi fără a da o rezolvare economică viabilă problemei as spune pe scurt dar semnalând o problemă de fond şi o sensibilitate la aceasta a bucovineanului de rând. Dar poate greşesc…

În primul rând legat de bănci şi de problema raportării bisericii la ele . Afirmaţia că băncile sunt necesare în mecanismul economic naţional se bate cap în cap cu înfierarea lor în masă fără criterii şi argumente. Nu am aflat din articol, deşi în final aceasta se sugerează, de ce toate băncile din România sunt imorale si neconforme.

Din cunoştinţele mele sunt banci care au contribuit cu sume importante la construcţia/renovarea unor biserci şi mănăstiri şi mă gândesc la BCR de exemplu. De ce banii primiţi au fost atunci compatibili?
Şi de ce nu ar fi eligibilă de exemplu Banca Transilvaniei, o bancă al cărui capital este 79% român si 21% străin, sau o bancă din Grecia ortodoxă cum este Alpha Bank?
Sau o banca renumita pentru corectitudinea sa vis-a-vis de deontologia financiară, de exemplu o banca germană, Deutsche Bank. Sau o bancă ce practică o dobândă mică, etc, etc

De fapt demersul şi concluzia părintelui se spijină pe termenul de „bancă imorală” pe care, conştient sau nu, îl păstrează ambiguu.

Rămâne în picioare însă problema creditului: poate un creştin să ia credite? Să plătească o dobandă? Exemple aş putea găsi dar nu îmi par obligatoriu şi argumente, aici şi acum.

După mintea mea îngustă, dacă un creştin poate să gireze cu ceva material, care să nu afecteze grav viitorul familiei sau a unor persoane, ar putea lua un credit cu dobândă fermă. Este ca şi cum ar vinde parţial acel bun, putând să îl răscumpere ulterior la o valoare crescută . De exemplu să gireze cu un teren pentru a lua banuţi să ridice un aşezământ, o fermă de exemplu, plătind ulterior creditul, răscumpărând terenul la valoarea sa actuală. Şi de aici îmi pun întrebarea (fără a avea şi un răspuns ferm): poate lua un credit patriarhia în situaţia în care girează să spunem cu nişte active imobiliare? Înclin să spun că da.

În ceea ce priveşte problema raportării la bănci: orice biserică, mănăstire, organ al patriarhiei are cont in bancă, încasează dobandă pentru banii de acolo, plateşte comisioane, participă la veniturile, rulajele şi investiţiile băncilor respective, salariile patriarhiei sunt virate pe card (mai nou cu cip), pentru donaţii se folosesc conturi bancare. Deci oricum instituţia BOR colaboreză şi participă la/în sistemul bancar. Ca persoană juridică şi instituţie nu se poate mişca în lumea Cezarului şi s-a mers până acum inerţial în această colaboare. Nu s-a încercat o modelare a celor financiare după mersul bisericii ci biserica s-a modelat în cele date de sistemul financiar. Ceea ce nu s-a întâmplat de exemplu în statele arabe.

Eu cred că aici ar putea fi o miză: dacă reuşim să stabilim ce înseamnă o bancă imorală, să gândim cum poate fi apropiat împrumutul din punct de vedere creştin, este posibil să identificăm anumite principii pe care o asemena instituţie trebuie să le respecte. Astfel putem să modelăm una conformă, o bancă corporatistă ortodoxă sau să căutăm cel puţin una conceptual apropiată. Şi idei exista multe in istoria gândirii economice, unele interesante aplicate chiar în prezent, cum spuneam, la arabi . Ar fi putea fi cu adevărat o revoluţie.

Pe de altă parte discuţia se poate curma din start dacă ne mutăm în paradigma „toate bancile sunt masonice”.

Un articol interesant despre începuturile băncilor româneşti şi rolul lor in combaterea cametei aici.

Mai jos am postat articolul părintelui Mihai Valică urmat de un răspuns al Biroului de Presa al Patriarhiei şi o replică la acesta.

+++

„CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI
între împlinire, dileme morale şi deziluzie”
Pr. prof. dr. Mihai VALICĂ
10. 06. 2010,
Catedrala Ortodoxă „Sf. Treime”,
Vatra Dornei

1. Soluţia hristică – atitudine duhovnicească împotriva crizei

Comunicatul de presă al Patriarhiei Române, referitor la mulţumirile aduse credincioşilor pentru susţinerea financiară a bisericilor în construcţie [1], arată clar că principalii contribuabili sunt credincioşii, iar Statul susţine, pe alocuri, cu sume simbolice comparativ cu contribuţia filantropică proprie a BOR [2], precum şi prin parteneriatul social-diaconal încheiat cu Statul, conform art. 29 din Constituţie şi a Legii nr. 489/2006.
Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului
Potrivit legilor în vigoare, Biserica Ortodoxă Română nu se substituie Statului, ci, prin mijloace specifice, contribuie la coeziunea şi pacea socială, la identificarea de soluţii concrete şi realiste spre a depăşi grava criză economică şi financiară. În acest context, Patriarhia Română propune ca soluţie anticriză următoarele mijloace spirituale, care, din punct de vedere duhovnicesc, pot depăşi “orice fel de criză” [3]:
1. predicarea permanentă a Evangheliei păcii şi a iubirii faţă de aproapele;
2. îndreptarea morală a celor ce ne conduc [4];
3. o “credinţă tare şi cooperare cu scop sfânt” prin construcţia de biserici [5];
4. “prin sporirea credinţei, a rugăciunii şi cooperării pentru a finaliza un lăcaş de cult care adună oameni, care sunt învăţaţi să se respecte şi să se ajute reciproc” etc. [6].
Aceste îndemnuri şi sfaturi părinteşti de profundă spiritualitate au adus în sufletul multor preoţi şi credincioşi speranţă, o motivaţie de unitate şi împreună-lucrare ecclesială deosebită şi o şansă reală pentru a întări solidaritatea şi cooperarea dintre credincioşi, inclusiv întărirea vieţii spirituale, care le permite oamenilor să depăşească criza fără să se “autodemoleze”, sau să ajungă “la deznădejde sau la dezumanizare” [7].
Cred că bisericile vor salva sufletul românului prin harul peste har, care va prisosi în inima lui prin dumnezeieştile Liturghii şi Sf. Taine săvârşite în ele.
Cine priveşte doar la “aspectul că se cheltuie bani” repetă gestul lui Iuda, care, îngrijorat că s-a risipit mirul de nard de mare preţ, pledează pentru săraci, fără să-i pese de ei (Ioan 12, 4-6).
Omul are o latură morală care, dacă se degradează, poate afecta şi distruge mult mai mult decât partea materială a lumii. De aceea bisericile pot constitui spaţii de reabilitare morală şi duhovnicească, care vor genera adevărate “laboratoare spirituale” de ajutorare a omului şi de refacere a societăţii. În acest sens Sf. Ioan Gură de Aur scria: “Construcţia de Biserici este mai bună decât milostenia” [8], întrucât ele sunt locuri care dau un puternic impuls pentru acţiunile filantropice şi pentru îndumnezeirea omului [9].
Astfel se combate individualismul, cultivându-se spiritul comunitar prin construcţia de biserici şi aşezăminte filantropice de slujire diaconală a aproapelui; se evită “consacrarea eşecului” unui lucru bine început, cu speranţă, dar nefinalizat, în cazul celor în construcţie; se poate preveni fatalismul şi eşecul economic, financiar şi social, cauzat în general de criza morală şi spirituală a societăţii la toate nivelurile, şi reprezintă o alternativă reală şi viabilă pentru clasa politică, guvern şi societatea civilă, care, din păcate, duc lipsă nu numai de soluţii economice viabile, ci şi de acţiune şi de viziune duhovnicească şi de credinţă suficientă pentru rezolvarea crizei actuale.
2. De la soluţia hristică la dileme morale şi deziluzie
Soluţia hristică de excepţie propusă de Patriarhia Română s-a spulberat în parte la vestea că Patriarhia va împrumuta în primă fază suma de 200 de milioane de euro de la o bancă, pentru începerea construcţiei “Catedralei Mântuirii Neamului”.
Credincioşii din Vatra Dornei şi din împrejurimi, cu vocaţie de ctitori de biserici în Bucovina, Transilvania, Maramureş şi nu numai, aşteptau cu mare nerăbdare semnalul începerii Catedralei patriarhale pentru a contribui cu bani, masă lemnoasă şi alte donaţii, însă şocul lor a fost atât de mare la anunţul făcut despre împrumut, încât unii nu doresc să mai facă nici măcar o donaţie de un leu!
Din discuţiile pastorale avute cu unii dintre cei decepţionaţi, am identificat următoarele nedumeriri, întrebări şi dileme din partea lor:
Cum e posibil ca o Patriarhie cu un număr aşa de mare de credincioşi să apeleze la ajutorul unei bănci, oricare ar fi aceasta, întrucât nici una nu are un nume prea bun, având în vedere lăcomia şi imoralitatea lor din ultima vreme?
Nu doresc să diabolizez băncile, întrucât au un rol deosebit în economia unei ţări, dacă respectă principiile deontologice, benefice dezvoltării economiei reale, însă ar fi timpul să-şi reconsidere metodele de lucru pentru ca să-şi recapete demnitatea iniţială.
“Catedrala Mântuirii Neamului” trebuie însă să fie un simbol al credinţei, speranţei, al iubirii, al comuniunii, al unităţii şi cooperării dintre toţi românii în mod direct prin trupul tainic a lui Hristos, adică direct cu Patriarhia, nu prin intermediari şi instituţii bancare civile imorale, care nu urmăresc decât profitul cu orice preţ.
D-l Mugur Isărescu, în articolul “Nu mai vorbiţi de moralitate în cazul băncilor, căci e o iluzie”, ne atenţionează “să nu trăim cu iluzia că putem vorbi sau că are vreun efect dacă tot facem menţiune de etică în cazul băncilor. Să fim realişti! Băncile îşi urmăresc, până la urmă, interesul şi profitul lor. E cât se poate de potrivită zicala care spune că «banca îţi dă umbrela pe timp de soare şi ţi-o ia când plouă»” [10].
Păreri similare găsim şi la laureatul Premiului Nobel în economie Joseph Stiglitz [11], care spune despre “experienţa aproape mortală prin care a trecut economia mondială, generată de practicile incorecte de creditare, care au scos la iveală depravarea morală a bancherilor”. “Depravarea morală a bancherilor trebuie combătută”, susţine mai departe autorul, “prin reglementări stricte şi chiar prin refuzul creditărilor[12].
„Instituţiile bancare sunt mult mai periculoase pentru libertatea noastră decât armatele”, spunea Thomas Jefferson. Dacă ne gândim că orice bancă îi execută silit pe debitorii ei, atunci când se află în imposibilitate de plată, iar unii dintre aceştia se sinucid şi blesteamă ceasul când au făcut împrumutul, se pune întrebarea: Cum poate să accepte cineva construcţia unei Biserici a Mântuirii Neamului din astfel de surse finaciare?
Doreşte oare Patriarhia Română să subvenţioneze, prin dobânzile datorate acelei bănci, „imoralitatea, practicile incorecte, depravarea morală a bancherilor” şi înrobirea noastră pe termen lung?
A apela la ajutorul celor lipsiţi de „moralitate”, respectiv banca, ar putea reprezenta o jignire şi o lipsă de încredere faţă de donatorul direct (creştinul) şi faţă de Dumnezeu, Care poate inspira prin Duhul Sfânt inima şi sufletul credinciosului, ca să doneze din puţinul sau multul lui [13].
Creştinul donator, ca mădular viu al Bisericii lui Hristos, constată că în relaţia sa firească cu Biserica intervine un element străin, un intermediar, banca, care, din păcate, practică în mod curent acţiuni „imorale şi incorecte”, aşa cum recunosc chiar bancherii. Dilema donatorului este următoarea: o dată cu donaţia pentru Catedrală, nu finanţează el oare în acelaşi timp, indirect, şi imoralitatea şi comportamentul incorect al băncilor şi nu contribuie, astfel, la degradarea vieţii sociale şi comunitare? Pentru a evita o astfel de dilemă, unele Biserici naţionale şi confesionale şi-au făcut propria bancă, cu reguli corecte şi principii deontologice bancare clare [14].
În timp ce Banca Naţională a României face presiuni morale asupra băncilor prin diferite instrumente de reglementare şi supraveghere bancară [15], Patriarhia Română creditează moral, prin acel împrumut, acţiunile imorale ale băncilor şi adaugă costuri suplimentare fără rost şi greu de suportat de către credincioşi!
Conform regulilor bancare, un imobil creditat de bancă rămâne grevat de sarcini în favoarea băncii până se va plăti ultimul leu. Nu se „transferă” în acest caz, Catedrala, din proprietatea Bisericii la discreţia băncilor? Chiar dacă nu se creditează cu Catedrala în sine, se garantează totuşi cu averea Bisericii, care are un statut canonic aparte. Canoanele condamnă pe episcop cu caterisirea dacă pune în pericol averea Bisercii, căci trebuie să administreze „ca şi când Dumnezeu i-ar sta de veghe” [16].
„Când un Guvern este dependent de banii bancherilor, aceştia sunt cei care controlează de fapt ţara, şi nu conducătorii Guvernului, pentru că atunci mâna care dă este deasupra mâinii care primeşte, iar cei care finanţează nu sunt patrioţi şi nu au bună cuviinţă”, spunea Napoleon Bonaparte. Nu s-ar putea oare aplica aceste remarci şi în cazul Bisericii, care ar depinde de bancheri? [17] Nu ar exista riscul unor compromisuri morale din partea Bisericii?
Psihologic vorbind, mai poate oare suporta românul, pe lângă enormele datorii făcute de puterea politică pentru supravieţuirea materială, fără consultarea populaţiei, şi o obligaţie financiară pentru finanţarea unei cauze spirituale, făcută, la fel ca în cazul puterii politice, fără consultarea credincioşilor contribuabili?
În 1791, Thomas Jefferson (cel de-al treilea preşedinte al SUA) a spus: „Pentru a ne păstra independenţa, nu trebuie să le permitem conducătorilor noştri să ne împovăreze continuu cu datorii. Dacă acceptăm asemenea datorii, vom fi taxaţi pentru mâncare şi băutură, pentru nevoile noastre… Dacă putem împiedica Guvernul să risipească munca oamenilor, sub pretextul că le pasă de ei, atunci aceştia [oamenii] vor fi fericiţi”. În cazul în care Patriarhia imită comportamentul oamenilor politici, care se împrumută mereu de la bănci fără să găsească soluţii economice viabile, nu riscă Patriarhia să fie catalogată împreună asupritoare şi chinuitoare cu statul consumist şi să stârnească astfel adversitate faţă de Biserica lui Hristos?
În contextul celor expuse mai sus, consider că această abordare de a se împrumuta la bănci pentru a construi Catedrala Mântuirii Neamului este pripită, seculară, deci neortodoxă, lipsită de înţelepciune şi tact pastoral, şi reprezintă o răsturnare de valori ale moralei creştine, fără precedent în istoria Bisericii. Nu se cunoaşte încă în istorie vreo Biserică Ortodoxă construită din împrumuturi bancare.
Revelaţia divină şi istoria Bisericii ne dau suficiente modele şi exemple de a întreprinde o lucrare sfântă. Iată câteva repere.
3. Repere biblice şi pastorale
3.1. Altarele din vremea Patriarhilor. Drepţii Vechiului Testament au înălţat mai întâi altare pe care să aducă jertfă Domnului în urma unei teofanii sau mulţumiri aduse pentru ajutorul primit [18]. Aceasta exprimă „dorinţa de a imortaliza momentul la locul descoperirii lui Dumnezeu [19] şi de a-şi manifesta recunoştinţa faţă de El pentru binefacerile pe care le-a primit” [20] .
Momentul independenţei de la 1877, de când s-a ivit ideea unei „Catedrale a Mântuirii Neamului” [21], poate fi considerat un moment de recunoştinţă adusă lui Dumnezeu de către poporul român, după atâţia ani de jug turcesc, continuat apoi de alte juguri istorice, inclusiv cel comunist, şi în final culminând cu jugul unei tranziţii năucitoare şi halucinante. Acum cred că se justifică din plin denumirea de Catedrala Mântuirii Neamului, că are, slavă Domnului, de ce ne mântui…!
3.2. Cortul Întâlnirii. Mai târziu, la construirea Cortului Sfânt, se precizează foarte clar că prinoasele necesare pentru construirea sanctuarului trebuiau aduse de popor, de bunăvoie: „Atunci a grăit Dumnezeu cu Moise şi a zis: Spune fiilor lui Israel să-Mi aducă prinoase: de la tot omul, pe care-l lasă inima să dea, să primeşti prinoase pentru Mine” (Ieşirea 25, 2). Aşadar, sanctuarul a fost indicat de Dumnezeu, nu de oameni, de aici importanţa respectării poruncilor divine înainte de construire şi raportarea vremurilor actuale la Dumnezeu şi nu invers.
A doua idee, la fel de importantă, este voluntariatul poporului pentru asigurarea materialelor necesare. Ideea este reluată la Ieşire, cap. 35. În cap. 36 este menţionat şi ajutorul concret al unor israeliţi la construcţia Cortului Sfânt, cu menţiunea „de bună voie”: „Iar Moise a chemat pe Beţaleel, pe Oholiab şi pe toţi cei cu minte iscusită, cărora le dăduse Domnul iscusinţă, şi pe toţi cei ce-i trăgea inima să vină la lucru de bună voie, ca să ajute la acestea” (Ieşirea 36, 2).
Este scoasă în evidenţă oferta liberă şi spontană a poporului, care nu se oprea din a aduce daruri până când Moise a dat poruncă fermă „şi s-a strigat în tabără ca nici bărbat, nici femeie să nu mai facă nimic pentru a dărui la locaşul sfânt. Şi a încetat poporul de a mai aduce. Căci materialul adunat era destul pentru toate bunurile ce trebuiau făcute, ba mai şi prisosea” (Ieşirea 36, 6-7) [22].
3.3. Templul lui Solomon. Templul era cel mai important edificiu din vastul program de construcţii al lui Solomon. David, tatăl său, a plănuit cu grijă Casa lui Dumnezeu. A iniţiat un recensământ al străinilor din ţară şi i-a organizat imediat pentru lucrările în piatră, metal şi lemn. Cedrii necesari pentru proiectul de construcţie au fost luaţi de la Hiram, regele Tirului (II Samuel 5, 11) [23].
Se vede clar mobilizarea în mod direct a întregului neam şi o bună organizare în cele mai mici amănunte. Niciunde nu scrie în Sf. Scriptură că ar fi apelat cineva vreodată, în istoria mântuirii, la… cămătari, de la care să împrumute bani pentru construcţia unui altar sau pentru templul sfânt!
El Greco: Alungarea zarafilor din Templu (1570)
4. Soluţii şi propuneri
4.1. Consideraţii istorice, ecclesiologice şi patristice. Întrucât „cele mai multe biserici şi mănăstiri de o valoare cultică şi artistică deosebită – care reprezintă o mare parte din patrimoniul cultural naţional, unele fiind incluse şi în patrimoniul UNESCO – au fost construite în vremuri dificile din istoria poporului român, care au urmat războaielor [24], calamităţilor naturale sau tulburărilor sociale, tocmai pentru a fi simbol de biruinţă asupra răului, de speranţă, reconciliere şi comuniune între contemporani şi între generaţii[25], au fost construite din donaţiile şi contribuţiile directe ale credincioşilor, mult mai săraci decât cei de azi, propun Sfântului Sinod să pună în dezbatere sinodală aspectele, dezavantajele şi dilemele morale cauzate de un împrumut bancar şi să găsească soluţii economice şi pastorale concrete pentru finanţarea construirii Catedralei patriarhale.
Cred că Sf. Sinod nu va agreea ideea unui împrumut bancar sau a unei loterii publice, aşa cum s-a propus, luându-se ca model strângerea de fonduri pentru Ateneul Român [26]. Comparaţia nu se justifică din punct de vedere teologic, întrucât o biserică în construcţie este imaginea trupului tainic al lui Hristos, care trebuie să se nască „fără de păcat”.
În caz contrar, construirea Catedralei va cădea în derizoriu şi va ieşi din sfera ctitoriilor cu destinaţie sacră, întrucât ea este Biserica lui Hristos şi sfântă chiar din momentul construirii, aşa cum un prunc este om deplin din momentul conceperii.
Sfinţirea finală a unei Biserici de către episcop este de fapt o con-sfinţire, o con-sacrare, adică con-simţim şi ne sfinţim ca membri ai Bisericii din sfinţenia/sacralitatea ei iniţială, din voinţa şi lucrarea lui Dumnezeu, pe care o dă Iisus Hristos încă de la începutul lucrării [27], iar noi dedicăm exclusiv folosirea ei, în scopul mântuirii şi îndumnezeirii omului, pentru care Dumnezeu la sfinţire adaugă „har peste har”.
Înţelegem din Sf. Scriptură şi din învăţătura lăsată de Sf. Părinţi că ridicarea unei Biserici este o lucrare teandrică (Dumnezeu şi om) şi sinergică sfântă (conclucrare harică Dumnezeu şi om) şi de aceea construirea ei face parte integrantă din teologia ecclesiologică şi pastorală şi nu trebuie să se conducă după regulile economiei de piaţă sau ale fundraising-ului [28].
De aceea nu avem voie să luăm bani de la oricine şi oricum. Dacă Constituţiile Apostolice ne opresc să luăm bani, ca milostenie, de la „păcatoşii nepocăiţi, care irită (supără) pe Dumnezeu prin darurile lor… şi de aceea donaţia acestora trebuie refuzată, aruncată sau arsă…” [29], cu atât mai mult trebuie avut grijă de la cine şi în ce condiţii primim bani atunci când este vorba de construcţia unei Biserici. Dacă gândim altfel, atunci putem lua bani şi de la traficanţii de arme, de droguri, din prostituţie, contrabandă, din economia subterană etc.!
Construcţia unui sfânt locaş trebuie să fie un eveniment duhovnicesc; lucrarea aceasta trebuie săvârşită de oameni duhovniceşti, cu mijloace duhovniceşti şi cu un scop duhovnicesc [30], nu din mândrie naţională şi ecclesială sau din motive concurenţiale cu alte Biserici naţionale.
4.2. Propuneri. Personal propun recuperarea şi administrarea Fondului Bisericesc al Bucovinei, cu cele 160.000 de hectare de pădure, din mâna mafiei politice a lemnului, şi a celor 1561 de clădiri [31] din mâna mafiei imobiliare, care ar constitui surse financiare şi economice reale şi viabile, precum şi un demers canonic firesc pentru redobândirea a ceea ce ne-au lăsat moşii şi strămoşii noştri pentru activitatea filantropică şi pentru construcţia de Biserici. Colectarea fondurilor să fie făcută cu motivaţie hristică, în duhul întăririi unităţii şi a dragostei faţă de Biserică a neamului românesc, care nu exclude celelalte naţii sau etnii, şi cu scop soteriologic şi eshatologic, dându-le astfel donatorilor o şansă deosebită de a face o faptă mântuitoare şi de a fi pururea pomeniţi pentru aceasta.
Din experienţa pastorală personală a construirii unei Catedrale în Vatra Dornei, a două Biserici de cimitir, ca şi a renovării altor trei locaşuri de cult, toate pictate şi dotate corespunzător [32], cu ajutorul lui Dumnezeu şi păstrând, desigur proporţiile, am convingerea fermă că această „Catedrală a Mântuirii Neamului” va putea fi realizată doar cu efortul, dărnicia şi ajutorul credincioşilor, într-o manieră decentă şi în duh de rugăciune şi jertfă personală.
Credincioşii BOR au nevoie să fie îndrumaţi pastoral cu smerenie şi motivaţi duhovniceşte în acest sens, şi atunci vor dona şi vor conlucra de bună voie, cu bucurie şi pace, fără presiunea achitării dobânzilor usturătoare faţă de bănci sau alte obligaţii fiscale impuse parohiilor.
„Dumnezeu iubeşte pe dătătorul de bunăvoie” [33] şi să nu se uite că, de n-ar zidi Domnul Casa Sa, în zadar se ostenesc cei ce cred sau îşi închipuie că ei o zidesc…!
+++
Comunicatul emis de Biroul de Presa al Patriarhiei:Drept la replică: Mult duh de răzvrătire şi puţin spirit realistÎn cotidianul Crai Nou din Suceava, din 1 iulie 2010, a fost publicat articolul intitulat „Catedrala Mântuirii Neamului, între împlinire, dileme morale şi deziluzie”, semnat de pr. Prof. dr. Mihai Valică de la catedrala Sfânta Treime din Vatra Dornei. În legătură cu unele opinii ale autorului, precizăm:

Din toamna anului 2007, construirea Catedralei Mântuirii Neamului reprezintă un proiect prioritar al Patriarhiei Române. În acest moment, Patriarhia Română a ajuns la etapa încheierii contractului de proiectare cu firma câştigătoare, obţinerea autorizaţiei de construire, alegerea constructorului sau constructorilor viitoarei Catedrale patriarhale şi începerea efectivă a lucrărilor.

Întrucât costurile ridicării Catedralei la „roşu” sunt estimate la aproximativ 100 milioane de euro, în condiţiile nealocării unui sprijin financiar de la bugetul de stat (aşa cum prevede Legea pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului), Patriarhia Română intenţionează să solicite deschiderea unei linii de creditare la una sau mai multe bănci. Această modalitate de finanţare a construirii Catedralei, folosită la construirea altor lăcaşuri de cult din Bucureşti şi din ţară, nu justifică niciuna din temerile autorului articolului şi nici atitudinea sa incompatibilă cu preoţia, deoarece nu ajută deloc Biserica pe care pretinde că o slujeşte, ci doar o tulbură, întrucât el nu oferă soluţii realiste imediate ca alternativă la împrumutul bancar.

Precizăm că tocmai pentru a evita plata unor dobânzi bancare mari, Patriarhia Română va iniţia o campanie de colectare de fonduri prin donaţii benevole din partea clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi din diaspora română. Ajutorul bancar este necesar acum pentru că Patriarhia Română se află în faza în care nu mai poate amâna începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, care este o necesitate de ordin liturgic şi pastoral.

Este trist să constaţi faptul că, într-o pagină din ziarul Crai Nou girată de protopopiatul Câmpulung Moldovenesc, un preot ortodox cu statut de profesor de teologie se poate înscrie în rândul celor ce se străduiesc din răsputeri să critice şi să împiedice construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE

+++

Răspunsul părintelui Mihai Valică la Comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei

Către Biroul de Presă al Patriarhiei

Pentru că mi-aţi pomenit numele, acum câteva zile, în comunicatul de presă „Drept la replică: Mult duh de răzvrătire şi puţin spirit realist”, vă răspund următoarele:

1) Nu am afirmat niciodată şi niciunde că nu doresc construcţia Catedralei Neamului, ba dimpotrivă, ca unul care am construit mai multe biserici, nu am cum să fiu împotrivă. Îmi doresc mult să se construiacă această Catedrală şi să ne reprezinte şi ca naţie, şi ca trăire ortodoxă. Tocmai pentru că sunt preot ortodox şi fac parte din naţia română am scris acel studiu şi am fundamentat biblic şi patristic importanţa construirii unei biserici. Citiţi tot articolul, nu doar titlul!
2) Vă sfătuiesc ca, pe viitor, să nu mai minţiţi, deoarece sunteţi creştini şi unii chiar preoţi. De aceea ar fi bine să mergeţi la Prea Fericitul Patriarh şi să-i spuneţi că aţi minţit, răstălmăcind tendenţios articolul meu, să vă pocăiţi şi să luaţi cuvenita mustrare.
3) Este trist să constaţi că responsabilitatea preoţească este considerată „duh de răzvrătire”, iar credinţa mea în intervenţia directă, dar tainică a lui Dumnezeu în contrucţia unei biserici, chiar în momentele cele mai grele, este privită ca „puţin spirit realist”. Dacă se iau în calcul doar greutăţile, evidenţele actuale de criză şi realismul uman pe care le invocaţi, atunci un David realist ar fi fugit de Goliat, iar în cazul de faţă ar fi alergat la bancheri şi la cămătari. Nu de mai mult realism avem nevoie acum, ci de mai multă credinţă. Şi de un David…
4) Opinia mea este că, chiar pentru început, să construieşti Catedrala Neamului cu bani de împrumut nu ne reprezintă credinţa şi nici neamul, care este foarte generos atunci când este vorba de Biserică, ci trebuie doar motivat şi îndrumat duhovniceşte, iar nu pus sub presiunea băncilor. Mântuitorul nostru Iisus Hristos a scos zarafii din templu cu biciul, iar administraţia patriarhală îi aduce înapoi?
5) Aţi scris că atitudinea mea este „incompatibilă cu preoţia”. Nimic mai fals. Tocmai preoţii sau profesorii de Teologie, care iau parte activă la viaţa Bisericii, fie cu experienţa lor pastorală, fie cu fundamentarea teologică pentru construcţia Catedralei Neamului, care „este o necesitate de ordin liturgic şi pastoral” fără îndoială, aceia sunt compatibili cu preoţia, dacă mai credem că Biserica cuprinde şi pe mirean, şi pe preot, şi pe episcop, în mod simfonic şi sinergic. Cred că într-adevăr incompatibile cu preoţia sunt minciuna, dezinformarea, necredinţa şi păcatele de moarte, ceea ce, până una-alta, nu reprezintă cazul meu.

Pr. dr. Mihai Valică

5 comentarii to “Catedrala Mântuirii Neamului şi problema creditului bancar”

  1. POT FI DE ACORD CU RIDICAREA CATEDRALEI NEAMULUI NUMAI DACA :
    -ROMANIA NU VA MAI AVEA SATE FARA CURENT ELECTRIC SI ALTE UTILITATI STRICT NECESARE
    -RATA ANALFABETISMULUI VA FI APROAPE DE ZERO
    -TINERII PLECATI ,SLUGI STRAINILOR,VOR REVENI IN TARA SI VOR AVEA LOCURI DE MUNCA AICI ,IAR SALARIILE LOR VOR FI DECENTE .
    -CAND RATA CRIMINALITATII SI A SUICIDULUI VA FI FOARTE SCAZUTA.
    -CAND GRIJA ZILEI DE MAINE NU VA MAI FI PROBLEMA “NATIONALA”
    -CAND BISERICILE EXISTENTE DEJA, VOR FI PLINE DE CREDINCIOSI
    -CAND DORINTA DE A AJUTA ACEST NEAM VA FI MAI MARE DECAT DISPERAREA DE A INTRA IN ISTORIE CU ORICE PRET SI IN ORICE CONDITII,CHIAR DE CRIZA SAU COLAPS ECONOMIC ,SUB PRETEXTUL FALS CA -”ASA VOR CRESTINII ROMANI !”
    -CAND FIECARE PAROHIE SI PAROH SE VOR IMPLICA ACTIV SI DEZINTERESAT FINANCIAR ,IN AJUTORAREA CELOR IN NEVOI SI VOR FI CA O ADEVARATA MARE FAMILIE .
    -CAND PREAFERICITUL VA VEDEA TRISTETEA ACESTUI NEAM SI SE VA IMPLICA DIRECT ,”COBORAND” LA INALTIMEA SARMANULUI MURITOR ,TRAITOR IN CREDINTA SI IN SARACIA EXISTENTA ,DESTUL DE VIZIBILA , LA UN ANUMIT PUNCT DE APROPIERE SUFLETEASCA .
    -CAND TOTI COPIII ROMANILOR VOR AVEA UN PACHETEL CU MANCARE LA SCOALA,FARA SA-I FIE JENA SAU SA PRIVEASCA PE COPIII CARE AU SI ALTII DUC FOAMEA .
    -CAND TOATE CLADIRILE-MONUMENTE ISTORICE ,SIMBOLURI ALE ACESTUI NEAM VOR FI RESTAURATE SI NU VOR MAI FI LASATE IN PARAGINA,SPUNANDU-NE CA NU SUNT BANI , CA TARA ESTE SARACA SI CA ,IN CURAND NU SE STIE DACA SE VOR MAI PUTEA DA PENSIILE UNOR OAMENI CARE AU MUNCIT CINSTIT ZECI DE ANI SI AU COTIZAT PENTRU A AVEA UN TRAI DECENT ,LA BATRANETE .
    -CAND OLIMPICII SI COPIII SUPERDOTATI AI ACESTEI TARI ,VOR FI SPRIJINITI SI RASPLATITI PE MASURA REZULTATELOR SI A POTENTIALULUI FIECARUIA .
    -CAND FEMEILE ROMANCE VOR FI AJUTATE SA INTELEAGA CA ,CELE 2 MILIOANE DE COPII CARE AR FI TREBUIT SA SE NASCA DACA ELE NU AR FI ALES SA-I OMOARE PRIN AVORT,ESTE UN MARE PACAT SI CA TARA ARE MARE NEVOIE DE TINERE GENERATII .
    -CAND ARTICOLUL LEGISLATIV PRIVIND ACCEPTAREA HOMOSEXUALITATII IN ROMANIA CRESTINA ,VA FI ABROGAT SI ,PRINTRE “BENEFICIARII “ACESTUI ARTICOL SA NU MAI EXISTE FETZE BISERICESTI SI NICI PREOTI DESFRANATI NEPEDEPSITI DRASTIC ,UNII POZAND CHIAR FOARTE APROAPE DE ARIPA OCROTITOARE A – P. FERICITILOR , P. INALTILOR SI A P. SFINTIILOR LOR !!!
    -CAND MANASTIRILE SI PAROHIILE CARE AU SUTE DE MII DE HECTARE ,HOTELURI ,FABRICI ,STATII DE BENZINARIE ETC VOR HOTARI SA PLATEASCA JUMATATE DIN COSTUL NECESAR CONSTRUIRII ACESTUI COLOS ARHITECTURAL.
    -CAND VOM AVEA SPITALE DOTATE LA STANDARDE EUROPENE IAR SALARIILE PERSONALULUI MEDICAL, DECENTE
    -CAND NU VOR MAI FI OAMENI PUSI IN TRISTA SITUATIE DE A NU SE PUTEA DUCE LA BISERICA NICI MACAR DUMINICA ,DE RUSINE CA NU AU BANI DE LUMANARI ,PREFERAND SA CUMPERE PAINE LA COPII DE ACEI BANUTI .
    -CAND NU VOR MAI FI ROMANI CARE,AUZIND DE ACEASTA IMENSA INVESTITIE PE CARE TREBUIE SA O SUPORTE TOT SARMANUL POPOR,NU VOR MAI SPUNE -”ASTA NE TREBUIE NOUA ACUM ? !! TARA ARDE SI PATRIARHUL SE PIEPTANA ….! ”
    -CAND TREZIREA CONSTIINTEI MAI MARILOR CONDUCATORI AI B.O.R SI SOLIDARITATEA LOR CU PROBLEMELE SI NEVOILE ACESTUI NEAM ,VOR FI ATAT DE VII SI REALE INCAT SE VA RENUNTA LA DESELE DEPLASARI IN STRAINATATE,FOARTE COSTISITOARE ,IAR FALA ,ORGOLIUL ,VANITATEA SI OPULENTA DEVENIND TOTAL STRAINE CELOR CARE ,APROAPE CA NE OBLIGA,SUBLIMINAL,SA “SEMNAM “CA ….ANALFABETII ,DECIZIILE LOR ,DEJA LUATE !!
    -CAND NIMENI NU VA MAI SPUNE – “CREZI CA MAI marii PRELATI ASTEAPTA ACORDUL POPORULUI SARMAN ?! DECIZIILE AU FOST LUATE DAR -”PROSTIMEA “CA SA COTIZEZE,TREBUIE BAGATA IN SEAMA …!”
    -CAND NU VOM MAI FI DATORI-VANDUTI LA ORGANISMELE FINACIAR-BANCARE INTERNATIONALE,DATA SCADENTEI SI A UNEI POSIBILE INCAPACITATI DE PLATA IMPRUMUTURILOR ,DANDU-NE FIORII RECI AI UNEI POSIBILE SCHIMBARI ADMNIISTRATIV-TERITORIALE PE HARTA FRUMOASEI SI MULT RAVNITEI TARI-ROMANIA .
    -CAND NUMARUL CRESTINILOR PRACTICANTI VA CRESTE SUBSTANTIAL,CA URMARE A EFORTULUI SI TRUDEI TUTUROR FETZELOR BISERICESTI SI ,NU VOR MAI “EMIGRA”PERICULOS DE MULTI OAMENI SPRE ALTE ORIENTARI RELIGIOASE .
    -CAND TARA MEA VA FI PROSPERA ,OAMENII VOR AVEA UN TRAI DECENT ,SARACIA SI FOMETEA VOR FI GASITE DOAR IN DICTIONARUL LIMBII ROMANE SI TOATE BISERICILE ATAT DE PLINE INCAT,SIGUR,NE VA TREBUI ACESTA CATEDRALA ,DAR SA FIE CU ADEVARAT A NEAMULUI IAR ACEASTA SA FIE AMPLASATA IN HARGHITA SAU COVASNA.

    ATUNCI SI ,NUMAI ATUNCI VOI FI DE ACORD CU ACEASTA IMENSA INVESTITIE !!!
    STIU,INSA ,CA PAREREA MEA SAU A ALTORA NU CONTEAZA SI SE VA INTAMPLA INCA O “JUPUIRE “,FOLOSINDU-SE NUMELE LUI DUMNEZEU SPRE SATISFACTII PERSONALE …

    ISTORIA O SCRIE CINE POATE DAR ADEVARUL POATE FI SPUS DE CATRE ORICINE-L CUNOASTE SI-L TRAIESTE .
    VOI AVEA GRIJA SI MA VOI STRADUI CA ACEST ADEVAR SA NU PIARA ,ORICAT DE MULT VOR UNII SA AIBA UN NUME TRECUT PE ZIDURI SAU ….”ZIDIRI “.
    ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU !

    DOAMNE AJUTA !

  2. Nu stiu ce sa zic.

  3. Sunt de acord cu ce spune parintele, in special aici. Cred ca in general la asta se refera cand vorbeste de banci:

    „Opinia mea este că, chiar pentru început, să construieşti Catedrala Neamului cu bani de împrumut nu ne reprezintă credinţa şi nici neamul, care este foarte generos atunci când este vorba de Biserică, ci trebuie doar motivat şi îndrumat duhovniceşte, iar nu pus sub presiunea băncilor. ”

    Aida, tu nu tii la biserica ta.

  4. „Creditul va avea o perioada de gratie pana la finalizarea lucrarilor si va fi rambursat in 15 ani, din donatii. Potrivit planurilor tehnice elaborate de compania Vanel Exim, din Bacau, valoarea investitiei este de 103 milioane de euro, fondurile acoperind executia proiectului «la rosu», respectiv constructia cu tencuiala interioara pregatita pentru pictura si grunduita la exterior. Termenul de finalizare a proiectului este stabilit pentru anul 2015, urmand a fi create circa 4.000 de locuri de munca. Ansamblul arhitectural va fi realizat pe un teren cu o arie de 11 hectare, situat in apropierea Palatului Parlamentului, pe Calea 13 Septembrie. Catedrala (S tehnic+S+D+P) va avea o inaltime de 110 metri si o suprafata desfasurata de 42.000 mp. La nivelurile subterane vor fi amenajate doua sali polivalente ce vor fi utilizate pentru activitati cu caracter religios (cu suprafete de 1.913 mp, respectiv 2.574 mp), precum si diverse alte spatii alimentare, de cazare, tehnice si diverse ateliere. Spatiile de la demisol vor fi iluminate natural. Pentru accesul in incinta sunt prevazute 12 porti principale, circulatia pe verticala fiind asigurata prin intermediul a 17 ascensoare.
    Structura cladirii este proiectata antiseismic
    Caracteristicile tehnice ale constructiei prevad, de asemenea, amenajarea unui spatiu general (cu o inaltime de circa 1,50 m) intre cele doua subsoluri, unde se vor amplasa sistemul izolator si amortizoarele antiseismice, iar structura de rezistenta va fi proiectata pentru a prelua actiunile seismice. Prin utilizarea unor materiale performante (betonul prevazut in planurile tehnice este C5060), precum si pe baza aplicarii unor tehnologii noi (inclusiv prin respectarea pe santier a detaliilor de executie prevazute in proiect) se va obtine o rezistenta superioara. De asemenea, avand in vedere importanta constructiei si caracteristicile fizico – mecanice ale terenului, se va realiza o fundatie indirecta pe piloti forati cu diametrul de 900 mm, dispusi sub o retea de grinzi incrucisate sau sub radier general. Structura peretilor laterali ai Catedralei va fi realizata din beton armat placat in interior si la exterior cu caramida, iar cea a turlelor / calotelor va fi executata din profile metalice, confectionate in ateliere specializate (asamblate ulterior pe santier prin sudura si buloane de inalta rezistenta). Proiectul acorda o importanta deosebita izolatiei fonice si hodroizolatiilor”.
    sursa: http://fereastra.ro/info-santiere/catedrala-mantuirii-neamului-s-a-obtinut-autorizatia-de-construire/
    site oficial: http://www.catedralaneamului.ro/

    Dar de proiect ce ziceti? Imi dau si eu cu parerea, nu mi se pare urat dar nici frumos. Nu este reprezentativ. Iar dimensiunea este o problema, striveste, volumul ei parca isi propune sa nu stea in umbra Casei Poporului. Nu te ajuta sa te apropii, sa o aproprii. Sunt reusite in acest sens unele modele grecesti contemporane, de ex biserica Aghios Pavlos din Salonic sau vechile biserici bizantine, Sfanta Sofia de exemplu si or mai fi si altele. Noi romanii nu am avut asa ceva pana acum iar efortul merita macar o licarire de geniu arhitectural. Sau poate macheta nu spune totul…

  5. Biserica Ortodoxă Română construiește, nu demolează, așa cum fac alții.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: