Muzică sacră din Rusia – batiuşka Corneliu din Pskov

Troparul Sfântului Corneliu al Mănăstirii Peşterilor Pskov (преподобомученик Корнилий Псково-Печерский). Imaginile sunt surprinse în 1986 de părintele Tihon de la mănăstire Sretensky. Am tradus mai jos câteva repere din viaţa părintelui sfânt.Corneliu s-a născut în Pskov, Rusia ,în 1501 într-o familie nobilă. Părinţii săi, Ştefan şi Maria, l-au trimis la Mănăstirea Mirozhsky în Pskov pentru primi educaţie. Aici, în afară de disciplinele de studiu, sub îndrumarea unui bătrân călugăr Corneliu a studiat scrierile sale, a transcris şi împodobit cărţi, a făcut  lumânări şi icoane, a tăiat lemn în pădure. Când s-a întors acasă după terminarea studiilor, el a început să se pregătească pentru a deveni un călugăr.

În anii de început, Corneliu a fost luat pe lângă el de către un funcţionar public, la Mănăstirea Pskovo-Pechersky (Mănăstirea Peşterilor – Pskov), la vest de Pskov. Deşi dependenţele mănăstirii erau mai sărace decât cele ale oricărei biserici din Pskov, Corneliu a fost impresionat de aşezarea liniştită a mănăstirii în pădure şi de frumuseţea duhovnicească a liturghiilor slujite în biserica din peşteră. Această experienţă a produs o atât de puternică impresie în tânărul Corneliu încât acesta a părăsit casa părinţilor săi şi a primit tunderea monahală la Mănăstirea Peşterilor Pskov.

La vârsta de douăzeci şi opt de ani, Corneliu a fost făcut egumen şi a devenit stareţ al mănăstirii. Sub conducerea sa, mănăstirea a prosperat atât spiritual cât şi fizic. Comunitatea a crescut de la 15 la circa 200 de oameni. Activitatea s-a extins dincolo de incinta mănăstirii. Ghidat de către stareţul lor, călugării din mănăstire au propovăduit creştinismul la Esti (Aesti) şi Saeti, oamenilor cre trăiau în jurul mănăstirii. El a încurajat construirea de biserici, azile şi case pentru orfani şi pentru cei în diferite nevoi.

Datorită educaţiei sale, Corneliu era iubitor al cărţilor şi a adus la mănăstire o colecţie impresionantă. Interesul său a extins la mijlocul secolului al XVI-lea în nou intelectuala Mănăstire a Peşterilor Pskov tradiţia de a scrie cronici, tradiţie existentă în Mănăstirea Spaso-Eleszar . Printre acestea au fost primele două  cronici de la Pskov  pentru anii 1547 şi 1567,  colecţie scrisă de părinţii din mănăstire şi de stareţul lor Corneliu. De asemenea, Corneliu a scris Synodikonul mare al mănăstirii , în care au fost pomeniţi toţi fraţii decedaţi şi binefăcătorii mănăstirii.

Aflată într-o zonă de conflict permanent, stareţul a construit între anii 1558 – 1565 un zid de piatra masivă în jurul mănăstirii, înlocuind vechiul zid din lemn şi lut. La poartă a fost construită o biserică de piatră cu hramul Sf. Nicolae, peste poarta în sine, care să acorde totodată şi protecţie mănăstirii.

În timpul războaielor cu letonii din 1550 şi ’60 stareţul Corneliu a propovăduit creştinismul ortodox la popoarele din ţinuturile ocupate, încercând să alunge suferinţa şi pierderile datorate războiului. El a transformat mănăstirea în spital şi a ajutat pe cei răniţi şi mutilaţi.

Pe 2 februarie 1570, ţarul Ivan cel Groaznic a venit la Mănăstirea Peşterilor – Pskov furios pe Corneliu darită unor minciuni calomniatore . Sfântul Corneliu l-a aşteptat pe acesta la porţile mănăstirii purtând în mânile sale o cruce. Furios ţarul Ivan l-a atacat pe stareţ şi l-a decapitat cu propriile sale mâini. Ţarul a fost cuprins ulterior de remuşcări şi s-a pocăit pentru fapta sa. Ivan a luat trupul lui Corneliu şi l-a dus pe drumul de la poartă până la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din mănăstire, lăsând în urmă un pârâiaş roşu, o cale roşie cu sângele Sfântului, o cărare care a rămas cunoscută sub numele de Cărarea sângerie.

Trupul Sfântului Corneliu a fost pus să se odihnească până la a Doua Venire în peretele din „peşterei sapate de Dumnezeu”. Aici el a rămas, nealterat, pentru 120 de ani, până în 1690 când Mitropolitul Marcellus de Pskov şi Iborsk a transferat moaştele sale au la mănăstirii Adormirea Maicii Domnului Catedrala şi plasate într-o criptă nouă în perete.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: