Martiriul părintelui Isidor şi al celor 72 de creştini din Iuriev Derpto

Părintele Isidor şi cei 72 de mucenici din Iuriev

Părintele Isidor şi cei 72 de mucenici din Iuriev

Pe 6 ianuarie 1472, de Praznicul Botezului Domnului, părintele Isidor împreună cu creştinii ortodocşi din parohia sa au mers după tradiţie la râul Omovzha din Iuriev Derpto, astăzi Taru sau Tartu, Estonia.

În regiunile unde apa îngheaţă de Bobotează, procedura de sfinţire a apei este deosebită. Se taie o parte din gheaţă, de regulă în formă de cruce si, pe acolo, se scufundă crucea de către preot sau episcop. Preotul Isidor a procedat exact asa sfinţind apa râului, de Boboteaza acelui an.

Imediat după slujbă părintele a fost arestat împreună cu toţi enoriaşii prezenţi la slujbă – în total 73 de persoane. Mai fuseseră şicane şi violenţe din partea autorităţilor catolice dar niciodată nu se mersese aşa departe. Motivul privării de libertate a fost bineînţeles un abuz, reclamând refuzul acestora de a trece la romano-catolicism. Parintele Isidor era deja vizat, de mai mult timp întărindu-i pe localnicii ortodocşi din zonă, încât aceştia să nu-şi lase credinţa nici măcar sub tortură.

După un scurt răgaz care s-a acordat celor 73, în închisoare, a venit şi sentinţa pronunţată de judecătorii civili din oraş, în prezenţa episcopului romano-catolic Andrei şi a nobililor catolici din Iuriev. Răgazul fusese însa suficient pentru ca preotul să-i încurajeze pe toţi spre mărturisire, împărtăşindu-i cu Sfintele Taine pe care le purta cu sine. Între enoriaşi erau şi multe femei şi chiar copii.

Văzând fermitatea ţăranilor şi părintelui în păstrarea credinţei, judecătorii au hotărât uciderea lor prin înecare. Împricinaţii au fost astfel târâţi la râul abia sfinţit şi împinşi pe rând, prin gaura ce fusese tăiată în gheaţă la binecuvântarea apei, în aceeaşi zi.

Din vremea pătimirii lor a rămas consemnat un fapt cutremurător şi neobişnuit. Printre ortodocşi se găsea o mamă tânără cu un copil frumos în vârstă de trei ani. Germanii au smuls copilul din braţele mamei şi au aruncat-o în râu. Văzând-şi mama înecându-se cu mucenicii, copilul a început să plângă în braţele călăilor. Oricât au încercat ei să-l liniştească, el mai mult se zbătea zgâriindu-le feţele. Atunci, cruzii călăi l-au aruncat pe gheaţă, lângă groapă.

Copilul, târându-se până la goapă, s-a însemnat cu semnul crucii de trei ori şi în faţa mulţimii a strigat: “Şi eu sunt creştin. Cred în Domnul şi vreau să mor aşa cum a făcut părintele nostru Isidor şi mama mea”. Şi după aceste cuvinte s-a lăsat şi el să alunece sub gheaţă.

Primăvara, când s-au revărsat apele din cauza topirii gheţii, s-au arătat si cele 73 de trupuri neatinse, ca sfinte moaşte. La aproape trei mile în susul râului de Iuriev, sub un arbore, pe un deal, râul a redat  trupurile tuturor mărturisitorilor lui Hristos. Au fost găsite toate împreună, cu toţii erau întregi, cu faţa spre răsărit, ca şi cum fuseseră aşezaţi de o mână omenească. Părintele Isidor îmbrăcat în veşmintele sale era în mijlocul lor.

Astfel, Domnul a proslăvit pe sfinţii săi. Negustorii ortodocşi din Iuriev au ridicat moaştele pătimitorilor şi le-au îngropat în oraş în jurul bisericii Sfântului Nicolae, făcătorul de minuni, unde vor rămâne până la a doua venire a lui Hristos. De atunci ortodocşii au început să cinstească pomenirea Sfântului Sfinţit Mucenic Isidor şi a mucenicilor împreună-pătimitori.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: